MAE l-a convocat pe ambasadorul rus după sabotajul de la Carfil Brașov

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) l-a chemat marți, 27 octombrie 2026, la sediul instituției pe ambasadorul Federației Ruse la București, pentru explicații privind sabotajul de pe platforma industrială Carfil din Brașov, relatează Gândul. Incendiul a izbucnit la 14 septembrie 2026, iar Carfil este filială a producătorului de armament Romarm.

Potrivit comunicatului MAE, citat de publicație, diplomații români au transmis un protest față de actul de sabotaj și au subliniat gravitatea lui pentru securitatea națională și pentru siguranța cetățenilor. Ministerul susține că responsabilitatea Rusiei a rezultat din investigațiile autorităților, care au identificat o rețea de sabotaj coordonată de pe teritoriul rus.

„În cadrul convocării, partea română a transmis protestul ferm față de acest act de sabotaj”, a precizat MAE.

Un episod dintr-o campanie mai largă, spune MAE

Diplomația română consideră că incendiul din Brașov nu este un caz izolat, ci face parte dintr-o campanie de acțiuni ostile ale Rusiei sau sprijinite de aceasta în Europa. MAE l-a numit o formă de război hibrid și a avertizat că astfel de operațiuni cresc riscurile pentru securitatea României.

În aceeași discuție, partea română a condamnat atacurile forțelor ruse asupra navelor comerciale din Marea Neagră, care au făcut victime. MAE a arătat că ele încalcă dreptul internațional și afectează libertatea navigației.

Ce se știe despre anchetă

Convocarea vine după ce SRI, DIICOT și Poliția Română au anunțat că au identificat o rețea de sabotaj coordonată din Rusia. Anchetatorii suspectează trei cetățeni străini: doi bieloruși și un ucrainean. Doi dintre ei au fost arestați preventiv în Germania, unde, potrivit procurorilor DIICOT, pregăteau fapte similare. Al treilea a fost localizat în Polonia, iar România a obținut un mandat european de arestare pe numele lui.

Ancheta vizează tentativa la acte de diversiune și se desfășoară în cooperare cu autorități judiciare din mai multe state europene. SRI a precizat că rețeaua nu viza doar România: coordonatorii din Rusia ar fi stabilit o listă largă de ținte, între care fabrici de armament, unități de producție din industria de apărare și alte infrastructuri militare și industriale din Europa.

Serviciul a mai anunțat că, în 2026, au fost identificate și alte tentative de sabotaj împotriva unor obiective din România, între care facilități militare internaționale și infrastructuri folosite la instruirea militarilor ucraineni. Investigațiile continuă pentru identificarea tuturor celor implicați.

Sursa: Gândul.
Foto: Fred Romero from Paris, France, CC BY 2.0, via Wikimedia Commons. Scris cu AI