General NATO: Rusia recrutează amatori pe Telegram și dark web pentru sabotaje în România

Rusia a schimbat tactica de sabotaj în România și se bazează tot mai puțin pe spioni profesioniști, susține generalul (r) Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, într-o analiză publicată de Adevărul. Generalul pornește de la cazul fabricii de armament Carfil din Brașov.

Potrivit Adevărul, tentativa de sabotaj de pe platforma Carfil a dus la arestarea a trei cetățeni străini, un ucrainean și doi belaruși. Procurorii au informații că ei ar fi acționat la comanda Rusiei. DIICOT și SRI, în colaborare cu servicii de intelligence din alte state, au reușit să blocheze din timp acțiunea.

Amatori racolați online

Generalul Toma spune că sunt vizați cetățeni obișnuiți sau tineri radicalizați, plătiți prin Telegram, dark web sau rețele sociale. Ei primesc sarcini mărunte, de la fotografierea unor obiective până la incendieri. Dacă le îndeplinesc, primesc bani mai mulți și misiuni mai complexe, pe ținte mai bine păzite.

În multe cazuri, spune el, nici recrutorii nu sunt profesioniști ai serviciilor de informații, ci un fel de „subcontractori”. Din acest motiv, atribuirea unui atac către un stat este foarte dificilă. Cei prinși pot indica de regulă doar o adresă de e-mail, un profil online și un cont bancar din care au primit bani.

Fostul general consideră că astfel de oameni sunt dispensabili, iar rata lor de reușită nu este mare. Numărul lor crescut justifică însă folosirea lor. El apreciază că infrastructura de la Brașov nu era suficient de bine securizată.

Legislația, în întârziere

Generalul Toma critică faptul că modificările la legea securității naționale se află în Parlament de cel puțin zece luni. Ele ar permite serviciilor să creeze și să administreze baze de date și sisteme informatice pentru misiunile lor, însă se lovesc de rezervele unei părți a societății civile. El cere o dezbatere publică, dar și acțiune: „trebuie să trecem dincolo de vorbe, este nevoie de acțiune”.

Toma amintește că programul de guvernare prevede conceptul de stare de vigilență și actualizarea Programului Armata României 2040. Până acum, spune el, ideea este doar enunțată, fără detalii. Ca exemplu, el citează Polonia, care are din 2025 o reglementare privind starea de pregătire permanentă și lucrează la o lege privind pregătirea pentru apărare.

Generalul cere și un control civil real asupra serviciilor, în paralel cu instrumente legale pentru ca acestea să își poată face treaba.

Cazul Carfil a ajuns și în plan diplomatic. Pe 28 octombrie, ambasadorul rus Vladimir Lipaev a negat implicarea Moscovei în incendiul din 14 septembrie de la Brașov, după convocarea la MAE din 27 octombrie.

Sursa: Adevărul.
Foto: DimiTalen, CC0, via Wikimedia Commons. Scris cu AI